Ce se întâmplă cu proiectul Legii privind piaţa de capital

La un an de la apariţie, proiectului Legii privind piaţa de capital continuă să fie atacat prin toate mijloacele posibile de către „cei mai activi participanţi ai pieţei”. Respectându-şi tradiţia, aceştia nu apar la rampă să-şi spună obiecţiile, ci se ascund la spatele unor jurnalişti şi texte colective.

Tradiţionalele tehnici de PR negru

Câteva ziare de un anumit format şi-au publicat recent reflecţiile asupra proiectului Legii privind piaţa de capital. Deşi articolele sunt semnate de diferite persoane, toate au un singur centru de inspiraţie, şi repetă – cu o imaginaţie modestă – aceleaşi gânduri. Chiar şi titlurile articolelor din ziare sunt similare. Ele conţin cuvinte diferite, dar ţintesc acelaşi efect: ŞOCANT! ATENŢIE!! NU DORMIŢI!!! etc.

Unul dintre ziare ne informează – periodic, ca toţi să înveţe lecţia – că comunitatea pieţei este profund alertată de proiectul Legii şi categoric îl respinge. Insistenţa de a ne spune acest fapt nu lasă nici un pic de îndoială, că ziarul a intervievat personal întreaga comunitate a pieţei, formată din câteva zeci de participanţi profesionişti, peste trei mii societăţi pe acţiuni şi câteva milioane de investitori/acţionari.

Legea, ne spune un alt ziar, nu este un simplu proiect, ci o revoluţie. Un al treilea ziar ne avertizează, că Legea va avea efectul de tsunami şi Fukushima. Iată doar câteva citate din ziare: „Se creează temei pentru a se aprofunda asuprirea acţionarilor minoritari” (limbajul aminteşte de ceva cunoscut – n.a.), „se distruge instituţia registratorului independent”, „proprietatea privată a acţionarilor este în pericol”, „după adoptarea Legii, acţionarii şi emitenţii nu vor avea dreptul de a alege”, „totul trebuie să înceapă … de la execuţie”, „operatorii pieţei sunt împotriva preluării business-ului lor”, „totul se face sub acoperirea Directivelor UE, dar prin metode primitive”, „consultanţii internaţionali anonimi nu au binevoit să comunice cu aborigenii”, „se creează condiţii pentru scurgerea nesancţionată a informaţiei (din registrul proprietarilor de valori mobiliare – n. a.)”, etc. Ar rămâne o enigmă pe ce se bazează aceste afirmaţii şi cum au fost deduse din proiectul Legii, dacă nu am cunoaşte care este scopul adevărat al acestor atacuri.

Stilul şi formatul articolelor este tipic pentru un PR negru primitiv. Nu se aduc citate din proiectul Legii, care ar fi obiectiv analizate, nu se prezintă diferite puncte de vedere, nu se reflectă opinia celor implicaţi, nici chiar a persoanelor care sunt vizate direct în articole, nu se adresează întrebări şi nu se aşteaptă răspunsuri. Se fac doar insinuări şi învinuiri, se caută scheme şi aranjamente tenebre, se operează cu figuri de stil şi pasaje patetice, care, în lipsă de argumente, ar trebui să atingă emoţional. Cele câteva frânturi preluate din proiectul Legii sunt rupte din context şi sunt analizate nu doar tendenţios, ci…  maniacal de tendenţios.

Apropo, despre gaşcă şi metodele ei de lucru

Obsesia de a căuta scheme tenebre şi aranjamente într-un proiect de Lege este explicabilă. Iniţiatorul articolelor îndreptate împotriva proiectului Legii, acel centrul de inspiraţie, este o echipă – numiţi-o cum doriţi, grupare, gaşcă sau bandă – de omuleţi, care dintotdeauna a folosit legislaţia ca modalitate de a aranja scheme în interesul structurilor pe care le controlează. De aici vine fanatismul şi agresivitatea de a lovi în proiectul noii Legi, dar şi abnegaţia de a căuta aranjamente ascunse. În percepţia acestor persoane, o lege nu poate exista fără scheme şi aranjamente. Conştiinţa acestora refuză să accepte o lege, care ar avea scopuri îndreptate realmente în interesul pieţei şi nu ar promova interese de grup.

PR-ul negru nu este singura metodă de lucru. Dacă există o ameninţare în adresa intereselor şi structurilor pe care le controlează, pe mesele Preşedintelui ţării, Parlamentului, Primului-ministru, SIS-ului, CCCEC-ului, procuraturii şi altor organe urgent vor apărea  denunţuri mincinoase, scrise din numele te miri cui, în care „un simplu cetăţean” sau o „oarecare” companie se plânge pe apariţia unor reglementări sau pe funcţionarii/autorităţile care le emit. Formatul acestor texte este identic cu PR-ul din presă: calomnii, insinuări şi învinuiri, descrieri tendențioase şi scheme tenebre inventate.

Mai nou, alături de metodele tradiţionale, este aplicată o altă strategie. Se organizează ceva de genul unor sesiuni de spiritism în grupă sau individuale, la care se vorbeşte despre efectele apocaliptice ale proiectului Legii. În cadrul acestor manifestaţii se inventează opinii şi atitudini, care ulterior se pretind a fi atitudine a comunităţii pieţei de capital şi care sunt promovate prin diferite ziare.

Dacă s-ar dori cât de puţin să se apere interesul general al pieţei de capital şi al celor prezenţi pe piaţă, ziarele vizate şi autorii adevăraţi ai articolelor ar fi mai prudenţi în declaraţii şi insinuări. Chiar pe o piaţă ca cea din RM, eroii principiali ai pieţei – companiile şi investitorii – reacţionează la PR-ul negru şi se retrag de pe piaţă. Lipsiţi de conştiinţă, iniţiatorii articolelor atacă murdar, urmărind un singur scop: a crea panică şi frică, şi a le folosi ca armă de presing şi şantaj.

Revenind la proiectul Legii

Între tonele de injurii, în PR-ul din ziarele vizate por fi găsite şi câteva obiecţii faţă de Lege, prezentate ca motive „de ce Legea nu trebuie adoptată”. Trebuie să recunoaştem, că timp de un an, situaţia a evoluat. Daca un an în urmă, la apariţia proiectului Legii, exista un argument forte contra proiectului Legii – Legea e rea, fiindcă nu e bună (genul unei „aşa ceva nu poate fi, fiindcă nu poate fi niciodată”) – acum au apărut şi câteva obiecţii „concrete”. Să vedem care sunt ele.

  1. Legea distruge instituţia registratorului independent, fiindcă nu reglementează activitatea de ţinere a registrelor proprietarilor de valori mobiliare.
  2. Legea prevede existenţa unui singur depozitar central, care va prelua toate registrele de la registratorii independenţi. Acest fapt va aduce multe probleme şi riscuri – distrugerea registratorilor independenţi, preluarea forţată a registrelor, concentrarea şi monopolizarea în mâinile unui singur depozitar etc.
  3. Legea stabileşte un capital iniţial foarte înalt pentru participanţii profesionişti, care nu e motivat şi raţional în condiţiie pieţei de capital din R. Moldova.
  4. Legea prevede posibilitatea participanţilor profesionişti străini de a activa în R. Moldova în temeiul licenţei pentru piaţa de capital, obţinute în ţara de origine. Acest fapt, va afecta participanţii locali, va crea condiţii inechitabile de concurenţă, va duce la lichidarea participanţilor profesionişti din ţară etc.

Toate aceste obiecţii, desigur, sunt false. Unele – demonstrativ mincinoase. Ele dovedesc, sau că Legea nu a fost citită, sau că cineva ne induce în eroare, sau ambele. Să le luăm pe rând.

(va continua)

Lasă un răspuns: