Modificările la legea SA sporesc gradul de protejare a investitorilor

Raportul Băncii Mondiale Doing Business plasa în anul 2009 Republica Moldova pe locul 109 din 183 de ţări la capitolul protecţia investiţiilor.  Anul trecut ţara noastră a urcat un loc în acest clasament pentru ca în acest an să revină la poziţia de acum doi ani.  Şi deoarece acest loc nu este de loc  benefic pentru o economie care are nevoie stringentă de investiţii, autorităţile moldoveneşti au solicitat asistenţă Proiectului „Reforma Cadrului de Reglementare a Activităţii de Întreprinzător şi a Administrării Fiscale în Moldova” (USAID|BIZTAR) să elaboreze o serie de modificări la legislaţia ce ţine de acest domeniu.

Autor: Ion CHIŞLEA

De fapt, protejarea investiţiilor ţine în cea mai mare  parte de Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, care deşi a fost modificată cu câţiva ani în urmă, schimbările nu s-a referit şi la subiectul respectiv. Modificările trebuie să facă în aşa fel ca prevederile din legislaţie să crească protejarea investiţiilor.

Tranzacţiile cu conflict de interese, o practică des întâlnită şi în Republica Moldova
Potrivit lui Alexandru Savva, consultant USAID/BIZTAR , la elaborarea clasamentului  Doing – Business  se examinează o situaţie concretă în care un acţionar cu o participaţie ce îi permite să controleze o societate pe acţiuni, are posibilitatea să influenţeze în favoarea sa  luarea unor decizii în cadrul organelor de conducere a societăţii. Deţinând controlul companiei acesta are posibilitatea să deţină majoritatea şi în consiliul întreprinderii care ia decizii privind tranzacţiile importante. În această situaţie, consiliul ar putea lua decizii în favoarea investitorului majoritar însă în defavoarea societăţii. Spre exemplu, ar putea să contracteze la preţuri exagerate mărfuri sau servicii  de la o altă companie ce aparţine acţionarului majoritar. Deşi nu prea au fost scoase în evidenţă,  în Republica Moldova, astfel de situaţii se întâmplă la tot pasul.  În cele din urmă legea trebuia modificată în aşa mod, încât să reducă posibilităţile pentru acţionarul majoritar de a beneficia de astfel de decizii, care, până la urmă, lovesc în interesele acţionarilor minoritari.

Legea veche era bună, însă putea fi ocolită
În linii generale, legislaţia moldovenească nu oferea nici până acum prea multe posibilităţi de abuz pentru acţionarii majoritari. Cu condiţia că ea trebuia şi respectată. Astfel, în cazul tranzacţiilor cu conflict de interese (situaţia explicată mai sus), persoanele cu funcţii de răspundere sunt obligate să informeze despre acest lucru, inclusiv dacă ele sunt cele vizate.
Problema constă în faptul , că există obligativitatea, însă conflictul de interese poate fi tăinuit de persoana cu funcţie de răspundere. În majoritatea cazurilor acest lucru nu poate fi verificat, cu excepţia companiilor mari unde există structuri profesioniste de securitate internă.  În final, aceste situaţii sunt depistate doar post-factum, când se observă că preţurile la care au fost contractate mărfurile sau serviciile, depăşesc preţurile de piaţă. Până la urmă, acţionarii, ce se simţeau nedreptăţiţi , erau în drept să acţioneze în judecată managerii incorecţi, însă acest lucru coastă destul de mult şi, de regulă, nu prea se ajungea până aici.
Potrivit lui Savva, la noi legislaţia corespunde celor mai bune practici în ce priveşte accesul persoanelor interesate la luare deciziilor cu conflict de interese, ele prin lege neavând dreptul să participe la votarea acestor decizii. Problema e că se puteau găsi o sumedenie de subterfugii pentru a ocoli prevederea respectivă.

Dezvăluirea publică a informaţiei şi extinderea drepturilor acţionarilor au redus libertăţile managerilor

De aceea, în legislaţie au fost introduse o serie de modificări, menite să reducă la maxim aceste subterfugii. Una  din ele se referă la dezvăluirea publică a informaţiei. Dacă până acum nu era obligatorie dezvăluirea publică a informaţiei referitoare la tranzacţiile cu conflict de interese, acum orice acţionar, indiferent de mărimea participaţiei deţinute, este în drept să ceară acest lucru.
Alt aspect este cel al preţului. Potrivit noilor prevederi, dacă tranzacţia este totuşi aprobată de conducerea societăţii, ea trebuie obligatoriu să fie verificată de compania de audit pentru a nu admite preţuri mai mari decât cele de piaţă.
Cu toate acestea astfel de tranzacţii au totuşi şanse să fie încheiate. Ce drepturi au în acest cazuri acţionarii? Aceştia pot, dacă sunt de părere că li s-au încălcat drepturile, să ceară examinarea cererilor de către organele de supraveghere a pieţei (în cazul nostru Comisia Naţională a  Pieţei Financiare) sau să se adreseze în judecată. Şi mai înainte exista o astfel de prevedere, însă aceasta era destul de generală şi dădea posibilitate destul de vastă pentru interpretări, fapt de care se foloseau din plin persoanele învinuite. De aceea au fost făcute modificări care au detalizat toate momentele şi nu admit interpretările.
În final, ce obţin acţionarii prin adoptarea noilor prevederi?  „În primul rând, ei sunt în drept să ceară, dacă s-a demonstrat prejudiciul adus, anularea tranzacţiei. De asemenea, pot să ceară pedepsirea vinovaţilor de la aplicarea unei amenzi până la pedeapsa penală.  În cazurile, când tranzacţia nu mai poate fi anulată deoarece afectează procesul de producere, acţionarii sunt în drept să ceară compensarea prejudiciului adus companiei de către persoanele cu funcţii de răspundere care s-au făcut vinovate de acest lucru.”, ne relatează Alexandru Savva.

Deşi nu se referă la conflictul de interese, au mai fost făcute o serie de modificări la Legea privind SA, care să excludă posibilitatea interpretărilor prevederilor legii .
Modificările la Legea SA, elaborate în cadrul proiectului USAID/BIZTAR  fac parte dintr-un program mai amplu de îmbunătăţire a climatului de afaceri, care îşi propune să aducă legislaţia autohtonă la nivelul celor mai bune practici internaţionale.

Material preluat din ECO

Un gând despre „Modificările la legea SA sporesc gradul de protejare a investitorilor”

  1. Aici sunt de acord, schimbările in lege sunt binevenite. Din pacate, oricum va veni timpul cand va fi nevoie de intors la aceasta lege cu alte modificari si completari. “Binevoitorii” cauta alte puncte slabe pentru a ocoli legea.

Lasă un răspuns: