Piața financiară 2014. TOP 5 realizări și îngrijorări

realizări

  1. Depozitar Central pentru valorile mobiliare emise de bănci.  Modificările operate de Guvern la Legea pieței de capital obligă instituirea unui depozitar central pentru valorile mobiliare emise de bănci pe parcursul an. 2015.  Măsura este una incompletă, deoarece nu se referă la valorile mobiliare emise de alte companii.  Totuși, ea ar putea deveni importantă pentru piață.  În ultimii ani, a fost blocată tentativa reformării modelului de evidență a valorilor mobiliare. Instituirea unui depozitar central – chiar dacă se limitează doar la valorile mobiliare emise de bănci – va demonstra eficiența acestui model de evidență și circulație a instrumentelor financiare, în comparație cu cel existent.s
  2. Back-up al rgistrelor acționarilor.  În septembrie 2014 CNPF a implementat un sistem electronic de păstrare a copiilor registrelor deținătorilor de valori mobiliare.  Crearea astfel de sistem  este probabil în deplină corespundere cu experiența țărilor dezvoltate. Este o măsură provizorie (pînă la apariția unui depozitar central), dar necesară pentru a asigura integritatea și securitatea datelor din registrele acționarilor.
  3. Platforma de tranzacționare Bloomberg.  Banca Națională a Moldovei a implementat o nouă sistemă de tranzacționare a instrumentelor monetare, oferită de Bloomberg.  În perspectivă, odată cu stabilirea statutului și temeiului juridic de activitate, platformă de tranzacționare ar putea deveni o adevărată bursă de valori, care nu va se va limita la tranzacționarea instrumentelor monetare.  O astfel de evoluție nu ar fi deloc rea pentru piața de capital din Moldova, avînd în vedere că bursa de valori creată în 1994 a rămas la nivelul anilor ’90 din punct de vedere al instrumentelor și posibilităților pe care le oferă.
  4. Conceptul privind introducerea codurilor IBAN.  Conform conceptului adoptat de BNM, începînd cu 2016, pentru efectuarea transferurilor naționale de mijloace bănești vor fi aplicate codurile IBAN.  Vor fi reduse costurile de transfer și perioada pentru efectuarea transferurilor, și minimizate erorile în procesarea datelor.  Deși aprobarea conceptului a trecut pe neobservate, este o măsură care va optimiza mecanismul de transfer și plățile on-line.
  5. Elaborarea proiectelor a zeci de regulamente în domeniul pieței de capital.  Noua lege a pieței de capital urmează să intre complet în vigoare în martie 2015, iar pentru buna ei implementare sunt necesare reglementări subordonate.  Pe parcursul 2014, CNPF a elaborat zeci de noi regulamente – o activitate extrem de dificilă și responsabilă – care ar urma să fie adoptate în anul următor.  Rămîne să sperăm că noile reglementări vor dezvolta principiile și abordările Legii pieței de capital, și nu vor urma stilul restrictiv și limitativ al legii anterioare.

eșecuri / îngrijorări

  1. Lupta anti-raider.  Începînd cu 2010, unele autorități statale au declarat un război tentativelor de preluare abuzivă a companiilor.  Cei cîțiva ani ne permit să spunem că acțiunea a fost un fiasco.  În mare parte, preluările de companii – posibil abuzive – au fost realizate.  Amendamentele legislative, introduse ca parte a luptei anti-raider, au dus la apariția unui cadru juridic rigid și represiv, în special la tranzacționarea acțiunilor băncilor.  Unii funcționari s-au aventurat în această luptă, uitînd de atribuțiile sale primare.  Consiliul Național de Stabilitate Financiară, genul unui stat major în lupta anti-raider, a arătat o ineficiență emblematică.  Toți au căzut de acord, că problemele sunt în mare parte legate de sistemul judecătoresc, și la expirarea a cîțiva ani, înțelegem că lucrurile s-au mișcat prea puțin.
  2. Cazul BEM.  Acum doi ani în urmă, situația de la BEM era caracterizată ca fiind “îngrijorătoare, iar pentru susținerea BEM ar fi necesare cca.700 mln. lei”. La finele 2014  s-a ajuns la necesitatea de a introduce administrarea specială a băncii, aplicarea moratoriu asupra unor operațiuni bancare și alocarea a cîteva miliarde de lei.  O perioadă care excelează în decizii alogice și contradictorii.  Statul acceptă majorarea capitalului băncii, dar nu participă la emisiunea de acțiuni, și astfel pierde controlul asupra băncii.   Statul refuză să aloce “un nimic” de 80 milioane, ca mai apoi să fie pusă în situația de a oferi cele cîteva miliarde.  O mostră care va deveni clasică în incapacitatea de administrare.
  3. Evoluții negative pe piața financiară.  • În mod tradițional, piața de capital stagnează și rămîne doar la nivelul unor statistici formale privind volumului tranzacțiilor și emisiunile cu valori mobiliare. În realitate, piața de capital rămîne depășită, plină de restricții, taxe înalte și supra-reglementări.  Mai multe bănci au înregistrat rezultate bune, care mișcă sectorul bancar înainte.  Însă problemele celor trei bănci aduc nervozitate și incertitudine. Piața asigurărilor – cea care a înregistrat performanțe bune – a creat dureri de cap pentru clienții unor companii de asigurare.
  4. Pensii facultative. Privit din perspectiva domeniului financiar, și dacă e să forțăm puțin lucrurile, sistemul actual de pensii (mai exact, modul de acumulare și distribuire a pensiilor) este o piramidă financiară: achitarea pensiilor pentru “primii deponenți” se face din contul acumulărilor de la “deponenții ulteriori”.  Ca orice piramidă financiară, sistemul va falimenta cînd numărul “deponenților inițial” va depăși numărul “deponenților ulteriori”.   Situația este cunoscută și discutată pe larg de ani buni.  Însă nici în 2014 lucrurile nu s-au mișcat din loc.  Proiectul Legii pensiilor facultative continuă să fie examinat de Parlament, și nu se cunoaște cînd ar putea fi adoptat.  De altfel, adoptarea legii nu este o soluție în sine.  Dezvoltarea pensiilor facultative este direct condiționată de dezvoltarea pieței de capital, lărgirea spectrului instrumentelor financiare, apariția unor companii credibile și profesioniste de administrare a investițiilor, infrastructură pieței, capacitatea operatorilor de a atrage interesul instrumentelor financiare etc.
  5. Reglementări problematice în domeniul afacerilor.  După mai multe reforme regulatorii, afacerile rămîn a fi puternic limitate de o legislație birocratizată.  Business-ul este sufocat de o legislație represivă, controale, autorizații, taxe oficiale și neoficiale pentru servicii publice (alături de impozite), număr mare de autorități statale și funcționari.  Toate acestea explică realizările modeste ale economiei reale, care, la rîndul său, afectează piața financiară.  Nici unul dintre segmentele pieței financiare, dar în particular piața de capital, nu se va dezvolta în lipsa unor companii puternice.  Totuși, cele mai evidente dovezi ale impactului economiei reale sunt evoluția inflației și fluctuațiile valutare în 2014.  Acești indicatori nu pot fi ținuți în frîu doar pe seama instrumentelor monetare, oricîd de abil nu vor fi folosite.

Lasă un răspuns: