Arhive etichetă: societăţi pe acţiuni

Vor continua atacurile raider în Moldova?

După vestitele atacuri raider în vara anului 2011, autoritățile și-au propus să introducă noi mecanisme, care vor proteja investitorii de preluări ilegale. În 2012-2014 au fost adoptate mai multe amendamente la legislație, care aveau ca scop lupta cu fenomenul de „raider” în instituțiile financiare.

Totuși, fiecare set de amendamente a fost urmat de noi preluări abuzive, iar cele inițiate anterior au fost duse la bun sfîrșit. Întrebarea firească este de ce Citește în continuare Vor continua atacurile raider în Moldova?

O iniţiativă care trebuie apreciată

Comisia Naţională a Pieţei Financiare a elaborat un proiect de modificare a Codului Civil, care oferă noi şanse în dezvoltarea pieţei obligaţiunilor. Proiectul propune două măsuri cu adevărat revoluţionare. Mai întîi, se exclude interdicţia din Codul Civil, conform căreia doar societăţile pe acţiuni pot emite obligaţiuni. Iniţiativa de modificare a Codului Civil prevede, că alături de societăţile pe acţiuni, dreptul de a emite obligaţiuni va fi acordat societăţilor cu răspunderea limitată. Suplimentar, se propune ca emisiunea de obligaţiuni să fie efectuată nu doar prin intermediul ofertei publice (emisiune deschisă), aşa cum este în prezent, ci şi fără ofertă publică (emisiune închisă). Citește în continuare O iniţiativă care trebuie apreciată

Ce se întâmplă cu proiectul Legii privind piaţa de capital (p.3)

Mitul unui depozitar central monopolist
S-a afirmat că proiectul Legii pieţei de capital prevede existenţa unui singur depozitar central, care va prelua toate registrele deţinătorilor de valori mobiliare (VM) ţinute în prezent de registratorii independenţi. În această privinţă, unul din ziarele vizate anterior scrie: “Cea mai puternică lovitură va fi îndreptată asupra Citește în continuare Ce se întâmplă cu proiectul Legii privind piaţa de capital (p.3)

Modificările la legea SA sporesc gradul de protejare a investitorilor

Raportul Băncii Mondiale Doing Business plasa în anul 2009 Republica Moldova pe locul 109 din 183 de ţări la capitolul protecţia investiţiilor.  Anul trecut ţara noastră a urcat un loc în acest clasament pentru ca în acest an să revină la poziţia de acum doi ani.  Şi deoarece acest loc nu este de loc  benefic pentru o economie care are nevoie stringentă de investiţii, autorităţile moldoveneşti au solicitat asistenţă Proiectului „Reforma Cadrului de Reglementare a Activităţii de Întreprinzător şi a Administrării Fiscale în Moldova” (USAID|BIZTAR) să elaboreze o serie de modificări la legislaţia ce ţine de acest domeniu. Citește în continuare Modificările la legea SA sporesc gradul de protejare a investitorilor

Atenţie la squeeze-out

Carul s-a mişcat din loc: dreptul squeeze-out ar putea fi inclus în Legea privind societăţile pe acţiuni prin intermediul unor modificări. Intenţia nu poate fi decît salutată, din motivele despre care am scris.

Presupun că iniţiativa de a modifica legislaţia se datorează, într-o anumită măsură, unui articol anterior al subsemnatului. Altfel cum se poate explica, că trei ani la rînd toţi păreau convinşi de neconstituţionalitatea squeeze-out-ui, şi acum, subit, nu doar şi-au schimbat părerea, dar stăruie ca acesta să fie inclus în lege?! Citește în continuare Atenţie la squeeze-out

Public vs. privat

Într-un mod generalizat, companiile care emit valori mobiliare se divizează în două categorii:

  1. publice (numite de asemenea “companii deţinute public” sau “companii deschise”) şi
  2. private (numite de asemenea “companii deţinute privat” sau “companii închise”).

Pînă la finele anului 2007, Legea privind societăţile pe acţiuni urma această logică, divizînd societăţile în cele de tip deschis şi cele de tip închis. Începînd cu 2008 din lege este exclusă divizarea pe criteriul deschis/închis, şi este stabilită o modalitate nouă de clasificare a societăţilor. Citește în continuare Public vs. privat

Şi totuşi, ce facem cu squeeze-out?

În perioada elaborării ultimelor amendamente la Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare în 2006-2007, Asociaţia Investitorilor Străini (AIS) propune includerea în legislație a procedurii squeeze-out. Propunerea s-a dovedit a fi atît de novatoare și îndrăzneață, încît nu a fost acceptată nici la nivel de experți: deşi CNPF a fost a acceptat includerea squeeze-out-ului în versiunea iniţială a amendamentelor, iniţiativa nu a găsit susţinerea Consiliului Economic pe lîngă Prim-ministru. Drept rezultat, squeeze-out-ul a fost exclus din proiectul amendamentelor legislative şi nu a ajuns să fie discutat în Parlament.

Elaborarea unei noi legi a pieţei de capital, motivată de intenția autorităților de a ajusta legislația internă la acquis-ul comunitar, ne face să presupunem, că problematica squeeze-out-ul va fi redescoperită în viitorul apropiat.

De ce squeeze-out nu a fost acceptat

Squeeze-out este o procedură aplicabilă în exclusivitate societăţilor pe acţiuni. Ea permite deținătorului a cel puțin 90 % din acțiunile[1] societății să procure la un preţ just acţiunile celorlalţi acţionari, fără acordul acestora. Squeeze-out este considerat mecanismul prin care acționarii majoritari „elimină” minoritarii din societate.

Devine clar de ce propunerea AIS nu a fost acceptată. Citește în continuare Şi totuşi, ce facem cu squeeze-out?